Coordonatorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, a prezentat public concluziile unui studiu, intitulat MERPAS – Monitorul Educațional al Rezultatelor Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor, realizat, pentru al patrulea an consecutiv, pe un eșantion de 2.308 elevi, de clasa a VIII-a, din județul Bihor.

După cum a precizat, încă de la început, universitarul bihorean, conferința de presă a fost prima expresie a „Impact lab”, parte integrantă din mai amplul proiect „Living Labs”, în care Universitatea din Oradea s-a înscris de curând.

Deoarece analiza MERPAS este rodul unui parteneriat între: Universitatea din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor și Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, la eveniment au fost prezenți: directorul CJRAE Bihor, dr. Cristina Avrigeanu și dr. Alin Ștefănuț, șeful Inspectoratului Școlar.

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos a trecut în revistă cele mai relevante subiecte și date ale cercetării sociologice pe care a coordonat-o. Unul dintre acestea se referă la percepția tinerilor asupra învățământului profesional. „Am vrut să aflăm de ce nu vor copiii din clasa a VIII-a să meargă în învățământul profesional. Presupunem că o parte din problemă e că nu se cunoaște ce este învățământul profesional. Partea de informare cu privire la carieră e dificilă, complicată, pentru acești copii. 25% dintre cei chestionați declară că nu au avut nicio discuție de orientare în carieră, până la momentul realizării interviului”.

Alt subiect „fierbinte” al cercetării sociologice este cel legat de meditații. Jumătate dintre copiii din clasa a VIII-a iau meditații, arată datele MERPAS de anul acesta. Ponderea elevilor care apelează, în particular la serviciile unui profesor, pentru a-și însuși mai bine materia, a crescut constant, în ultimii patru ani, spune prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. „90% dintre elevi iau meditații la matematică și 78% la limba română”, a subliniat sociologul orădean.

Sociologii au fost curioși să afle și cum se raportează cei mai tineri cetățeni la viața publică și la valorile democratice. Surprinzător și aparent în contradicție cu ce spun sondajele din ultima perioadă, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos afirmă că „Tinerii din România sunt atrași de valorile democratice, dar sunt foarte nemulțumiți cu privire la prestația politicienilor și a instituțiilor politice centrale, mai ales. Așa se pot explica protestele și votul oarecum bizar din ultima vreme”.

Măsurarea „dependenței de mediul digital” a fost și ea una din țintele urmărite de autorii MERPAS. Concluziile arată că „tinerii petrec din ce în ce mai mult timp pe dispozitivele digitale”. Un studiu, din anii anteriori, spune că media s-ar afla undeva la 6,2 ore pe zi. „45% dintre elevi au raportat că s-au confruntat cu cel puțin un efect negativ al utilizării tehnologiilor digitale, precum: insomnii, anxietate, conflicte cu colegii…”, a precizat prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos.

În premieră, autorii sondajului au evaluat și cunoașterea comportamentelor de risc, precum consumul de droguri sau traficul de persoane, iar datele sunt alarmante. „10 la sută dintre copiii din eșantion par a fi vulnerabili și au o atitudine lejeră, pozitivă, față de consumul de droguri”. De asemenea, a fost semnalat „un procent foarte mare de copii, 20%, care raportează că au cunoștință de fapte legate de traficul de persoane, în anturajul lor, fie că este vorba de metoda «lover boy», de exploatare pentru muncă, obligarea la cerșetorie etc”.

În ceea ce privește „bunăstarea”, așa cum e percepută de elevii claselor a opta din Bihor, universitarul orădean spune că a constat „o degradare serioasă a sănătății mintale a copiilor. Scorul mediu de bunăstare subiectivă, fericire, a scăzut, față de 2012, cu un punct, ceea ce e extraordinar de mult”, spune prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. Principalele temeri ale copiilor bihoreni sunt legate de: cariera pe care și-o doresc, de faptul că nu se vor descurca la școală și de riscul declanșării unui război în regiune. „E o presiune din ce în ce mai mare pe copii pentru rezultate școlare și confirmare socială”, explică sociologul orădean, indicând aceste presiuni, venite din partea părinților, ca fiind principalele cauze de: depresie, anxietate și îngrijorare. „Este evident, și pe baza altor studii, că ne confruntăm cu o problemă de sănătate mintală. E nevoie de mai mulți specialiști în formare profesională, screening și consilieri psihologi. Nu e ca și cum nu am ști ce e de făcut, numai că nu avem destui bani”, declară prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos.

Concluzia, aparent paradoxală, a MERPAS 2025, a fost exprimată de coordonatorul cercetării, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos: „Deși e rău și lucrurile nu merg în bine, sociologic e bine. Din perspectiva părinților și, implicit, a elevilor, școala este încă importantă, e unul din modurile principale de a atinge un anumit statut social”.

La rândul său, dr. Alin Ștefănuț, inspectorul șef al Inspectoratului Școlar Județean Bihor, a vorbit despre importanța unui studiu sociologic, precum MERPAS, pentru viața școlilor. „Este un instrument util și necesar pentru a înțelege realitățile cu care se confruntă elevii din Bihor, în special cei de la vârsta tranziției spre liceu. Spre exemplu, pentru dezvoltarea și creșterea atractivității învățământului profesional și tehnologic”.

Directorul CJRAE, dr. Cristina Avrigeanu, spune că acest studiu sociologic este important și pentru specialiștii în educație. „Datele, foarte relevante pentru noi, ne ajută să știm direcția pe care să mergem, să dezvoltăm proiecte, precum cele axate pe combaterea fenomenului de bullying, «Școala părinților»… An de an, rezultatele acestei cercetări ne ajută să fim mai buni în ceea ce facem”.

Echipa de Comunicare – Universitatea din Oradea